În 2009, autoritățile locale de sănătate au cerut suedezilor să se vaccineze -voluntar- împotriva gripei porcine, cu Pandemrix, produs de laboratorul britanic GlaxoSmithKline.Peste 60% din populație, aproape șase milioane de persoane, au răspuns la apel – un record mondial – într-o țară în care niciun vaccin nu este obligatoriu.

Meissa Chebbi suferă de narcolepsie după vasta campanie de vaccinare împotriva H1N1 care, unsprezece ani mai târziu, a erodat încrederea suedezilor în antidotul împotriva Covid-19.

„Nu o voi lua de la capat niciodată” cu un vaccin de urgență, „dacă nu este absolut necesar, dacă nu sunt în pericol de moarte”, a declarat pentru AFP suedeza în vârstă de 21 de ani. „Voi aștepta cinci ani, când vom cunoaște riscurile”, a spus studenta.

Dar, la fel ca Meissa, sute de oameni, în mare parte copii și adulți tineri, au dezvoltat narcolepsie ca efect secundar al vaccinului. Cauza: un adjuvant al cărui rol era de a crește efectul imunitar.

„Mi-a distrus viața”, spune Meissa, care avea atunci unsprezece ani. „Adorm tot timpul, în toate situațiile și la momentele nepotrivite: la cină, în timpul interviurilor de angajare, când țin discursuri, la seminarii, la facultate. Am adormit la locul de muncă, în autobuze, peste tot…”, spune tânăra care locuieste în Örebro, în centrul Suediei.

Aproape 440 din cele 702 reclamații au făcut obiectul unor despăgubiri din partea Fondului de asigurări farmaceutice, care a plătit în total 100 de milioane de coroane, aproximativ 10 milioane de euro.

Anders Tegnell, epidemiologul șef și controversatul conducător al strategiei Covid-19 din Suedia, a făcut parte din grupul consiliului de sănătate care a solicitat vaccinarea în masă între 2009-2010.

„Desigur, decizia ar fi fost complet diferită dacă am fi cunoscut efectele secundare. Dar erau complet necunoscute, o surpriză pentru toată lumea”, a declarat el pentru AFP.„Există un consens internațional conform căruia vaccinarea este cel mai indicat lucru în timpul unei pandemii și că este singura soluție pe termen lung”, susține medicul.

Cazul suedez ilustrează dificultatea guvernelor în desfășurarea campaniilor de vaccinare, într-un context de îndoială sau chiar neîncredere, dar și în fața unei nevoi urgente de a pune capăt unei pandemii care paralizează întreaga lume.