În acest moment, 30% din pământurile Transilvaniei aparțin cetățenilor din Ungaria, iar în pădurile din zonă au fost puse bariere care interzic accesul.

Fost judecător și profesor și actual membru al Curţii Internaţionale de Arbitraj Comercial, avocatul Ioan Sabău Pop încearcă de ani de zile să atragă atenția autorităților pentru a stopa jaful din Transilvania, care, în acest ritm de pierdere a terenurilor și pădurilor, nu va mai fi pământ românesc. Acesta semnalează un abuz fără precedent în materia retrocedărilor, cu restituiri duble făcute cetățenilor maghiari.

30% din proprietățile funciare din Transilvania nu mai sunt ale României, iar procesul continuă vertiginos, avertizează avocatul Ioan Sabău Pop.

”La momentul acesta, în județele din Transilvania, pe care le cunosc foarte bine, au început să apară bariere în păduri restituite fără drept. În județele Mureș și Harghita s-au restituit în jur de 70.000 de hectare de păduri, pășuni și terenuri agricole. Mari suprafețe de pădure, de pășune și de terenuri agricole, în special în zone strategice, cum sunt Munții Apuseni, în Covasna, în Harghita și în Mureș, unde sunt niște interese de strategie și de apărare națională, nu mai sunt ale românilor, ceea ce este foarte grav”

”Atunci când s-a destrămat Imperiul Austro-ungar, prin Tratatul de la Trianon, cetățenilor acestui imperiu li oferit posibilitatea de a opta pentru una dintre cetățeniile statelor succesoare. Grofii, baronii, conții, marii latifundiari maghiari oricum nu stăteau în Transilvania, veneau aici numai să-și culeagă roadele. Dintre aceștia, peste 90% au optat pentru cetățenia ungară și au plecat, iar din acest motiv li se spune optanți unguri. În 1921 statul român a emis Legea reformei agrare, care dispunea exproprierea marilor latifundiari, în special a celor unguri și a celor plecați. Legea a fost atacată la forurile internaționale și, în urma Arbitrajului de la Paris, România a plătit despăgubiri pentru expropierile efectuate împotriva optanților, și chiar 10% în plus. Ungaria trebuia să plătească 87 milioane de dolari despăgubiri de război statului român, iar statul român a renunțat la acești bani, cu condiția ca optanții unguri să fie plătiți din această sumă. În afară de acești bani, statul român a mai făcut plăți periodice către optanții unguri, echivalentul a 4,48 tone de aur. Apoi, după 1990, urmașii optanților au venit să revendice pământurile plătite deja de statul român”, a declarat av. Ioan Sabău Pop pentru national.ro

„În Tratatul de la Trianon se prevedea foarte clar că Ungaria trebuie să predea României toate arhivele istorice și de proprietate, obligație pe care nu a îndeplinit-o nici în zilele noastre” ne spune av. Ioan Sabău Pop